Galbenul frunzelor era acolo toata vara. Rosul apare abia toamna, din zaharul ramas prins in frunza

Frunzele se inrosesc toamna din alt motiv decat se ingalbenesc. Galbenul si portocaliul sunt in frunza toata vara, ascunse de verdele clorofilei, si apar cand copacul nu mai produce clorofila. Rosul e nou: frunza il fabrica abia toamna, din zaharurile ramase prinse in ea, iar zilele insorite si noptile reci il fac mai aprins. De aceea unii copaci se fac doar galbeni, iar altii ard in rosu.

Diferenta explica si de ce unele toamne sunt mai colorate decat altele. Mai jos e ce se intampla in frunza din septembrie pana in noiembrie.

Verdele dispare primul

Vara, frunza e o mica fabrica de hrana. Clorofila, pigmentul verde, capteaza lumina soarelui si o foloseste ca sa transforme apa si dioxidul de carbon in zaharuri. Clorofila se strica repede la lumina, asa ca frunza o refabrica tot timpul.

Toamna, zilele se scurteaza si temperatura scade. Copacul simte schimbarea si opreste treptat producerea clorofilei. Cea existenta se descompune, iar substantele valoroase din ea, mai ales azotul, sunt trase inapoi in ramuri si in radacini, pentru primavara urmatoare.

Odata cu verdele dispare si ce il acoperea.

Galbenul era acolo toata vara

Frunza nu are doar clorofila. Are si carotenoizi, pigmenti galbeni si portocalii, aceiasi care dau culoarea morcovilor, a dovleacului si a galbenusului de ou. Ei ajuta clorofila sa capteze lumina si o protejeaza de soarele prea puternic.

Vara, carotenoizii sunt acoperiti de verdele mult mai abundent. Toamna, cand clorofila dispare, ei raman si ies la vedere. Asa se face galben mesteacanul, plopul, teiul sau ginkgo.

Galbenul nu e deci o culoare de toamna, ci culoarea care ramane cand verdele pleaca.

Rosul se fabrica abia acum

Rosul aprins al artarului, al sumacului sau al vitei de vie vine de la antociani, pigmenti rosii si purpurii, aceiasi din afine, cirese sau varza rosie. Spre deosebire de carotenoizi, antocianii nu sunt in frunza vara. Ea ii produce abia toamna.

Materia prima sunt zaharurile. Toamna, la baza fiecarei frunze se formeaza un strat de celule care o va desprinde de ramura. Acest strat incepe sa blocheze vasele prin care zaharurile plecau spre copac. Zaharurile raman prinse in frunza, iar in zilele insorite frunza le transforma in antociani.

Cercetatorii cred ca rosul are si un rol: protejeaza frunza de soare in ultimele saptamani, cat copacul trage inapoi substantele utile din ea.

De ce unele toamne sunt mai colorate

Vremea din septembrie si octombrie decide cat de aprinse vor fi culorile.

Zilele insorite ajuta frunza sa produca mai multe zaharuri. Noptile reci, dar peste zero, incetinesc plecarea zaharurilor din frunza. Impreuna, dau cei mai multi antociani si cel mai aprins rosu.

Toamnele innorate si ploioase dau culori mai sterse, pentru ca frunza produce putine zaharuri. Un inghet puternic timpuriu omoara frunza inainte sa apuce sa se coloreze, iar ea se face maronie si cade. Seceta din vara si inceputul toamnei face frunzele sa se usuce si sa cada inainte de culoarea maxima.

Acelasi copac, culori diferite

Pe acelasi artar poti vedea frunze rosii pe partea insorita si galbene pe partea umbrita. Explicatia e aceeasi: frunzele din soare produc mai multe zaharuri si deci mai multi antociani.

Si solul conteaza. Copacii de pe soluri acide sau mai sarace dau de multe ori culori mai intense, iar cei stresati de lipsa apei sau de o rana se coloreaza mai devreme decat vecinii lor.

De ce frunza devine maronie

Ultima culoare a frunzei e maroniul. Dupa ce pigmentii se descompun, raman taninurile, substante maronii care sunt si in frunzele de ceai sau in coaja de stejar.

Frunza maronie e o frunza moarta. Stratul de la baza ei s-a format complet, iar o adiere de vant e destul ca sa o desprinda.

Frunzele care nu cad

La unii stejari si fagi, mai ales la cei tineri sau la ramurile de jos, frunzele uscate raman pe copac toata iarna, fosnind in vant. Stratul care le desprinde nu se formeaza complet toamna, asa ca frunza moarta ramane agatata pana primavara, cand o impinge mugurul nou.

Coniferele, ca bradul si molidul, isi pastreaza acele verzi tot anul. Acele lor sunt acoperite cu un strat de ceara si rezista la frig, iar copacul le schimba treptat, cate putin in fiecare an. Exceptia e laricele, un conifer ale carui ace se fac galben-aurii si cad toamna.

Unde vezi cele mai frumoase culori

In Romania, padurile de fag si de gorun de la deal si munte dau galbenul si arama cele mai intinse. Artarii si ciresii salbatici adauga pete de rosu, iar laricii de la munte se fac aurii la sfarsitul lui octombrie.

In orase, artarii decorativi, sumacul si vita de vie de pe garduri si fatade dau cele mai aprinse rosuri. Perioada de varf difera de la un an la altul cu una-doua saptamani, dupa vreme, si coboara de la munte spre zonele joase odata cu frigul.

Frunzele cazute in curte

Frunzele cazute nu sunt doar gunoi. Pe straturile de flori si sub arbusti, un strat subtire de frunze protejeaza radacinile de inghet si se descompune pana primavara in pamant fertil.

Pe gazon insa, un strat gros de frunze ude il sufoca si favorizeaza mucegaiul. Le strangi cu grebla sau le tocati cu masina de tuns iarba si le lasi intr-un colt al gradinii, unde in doi ani devin compost. Gardul viu se tunde toamna, inainte de inghet, iar foarfecele potrivite pentru el sunt comparate in articolul despre cele mai bune foarfece de tuns gard viu.

De ce copacii isi lasa frunzele

O frunza lata are o suprafata mare prin care pierde apa. Iarna, cand pamantul e inghetat, radacinile nu mai pot trage apa din sol, iar un copac cu frunze s-ar usca, practic, in picioare. Zapada asezata pe frunze ar rupe si ramurile.

De aceea foioasele renunta la frunze inainte de frig. Copacul nu le pierde din intamplare, ci le pregateste: trage inapoi din ele azotul, fosforul si o parte din zaharuri, apoi inchide vasele de la baza fiecareia. Ce cade pe jos e o frunza golita de aproape tot ce era util.

Semnalul principal nu e frigul, ci lungimea zilei. Copacii simt cand noptile devin mai lungi, iar acest ceas e acelasi in fiecare an. Temperatura si ploile doar grabesc sau intarzie putin schimbarea. Un copac de langa un felinar aprins toata noaptea isi pastreaza uneori frunzele verzi mai mult decat vecinii lui, pentru ca lumina il pacaleste.

Culorile si plantele din casa

Plantele de apartament nu trec prin aceeasi toamna. Lumina din casa si caldura constanta nu le dau semnalul de schimbare, asa ca o frunza care se ingalbeneste in ghiveci arata de obicei altceva: prea multa apa, prea putina lumina sau un ghiveci prea mic.

Exceptie fac plantele care isi schimba culoarea si in casa, ca craciunita. Frunzele ei de sus se inrosesc doar daca planta primeste noptile lungi si intunecate, de aproximativ paisprezece ore, timp de cateva saptamani.

Pe scurt

Galbenul si portocaliul frunzelor sunt acolo toata vara, ascunse de clorofila, si apar cand verdele dispare toamna. Rosul se produce nou, din zaharurile ramase prinse in frunza, si e cel mai aprins dupa zile insorite si nopti reci, fara inghet. Maroniul vine la final, din taninurile care raman dupa ce frunza moare.