Pocnetul din degete nu vine din oase. E o bula de gaz care se formeaza brusc in lichidul din incheietura

Degetele trosnesc pentru ca in lichidul din articulatie se formeaza brusc o bula de gaz, nu pentru ca se freaca oasele. Cand tragi sau indoi un deget, suprafetele articulatiei se departeaza putin, presiunea din lichidul sinovial scade, iar gazele dizolvate in el ies sub forma de bula. Sunetul vine din aceasta formare rapida. Studiile de pana acum nu au gasit o legatura intre trosnitul degetelor si artroza.

Explicatia a fost disputata zeci de ani si a fost lamurita abia recent, cu ajutorul unui aparat de rezonanta magnetica.

Ce e in interiorul unei articulatii

Oasele degetelor nu se ating direct. Capetele lor sunt acoperite cu cartilaj, un strat neted si alunecos, iar intre ele e o capsula plina cu lichid sinovial. Lichidul unge articulatia, hraneste cartilajul si amortizeaza miscarile.

Ca orice lichid din corp, lichidul sinovial are gaze dizolvate, mai ales dioxid de carbon. Cat timp presiunea ramane aceeasi, gazele stau dizolvate si nu se vad. Fenomenul seamana cu o sticla de apa minerala inchisa: cat timp capacul e pus, bulele nu se vad, dar apar imediat ce scade presiunea, la deschidere. In articulatie, rolul capacului il joaca capsula intinsa brusc.

Momentul pocnetului

Cand tragi de deget sau il indoi pana la capat, capsula se intinde si volumul din interior creste dintr-odata. Presiunea scade brusc, iar gazele ies din lichid si formeaza o cavitate, o bula.

Ani de zile, cercetatorii au crezut ca sunetul vine din spargerea unei bule. In 2015, o echipa canadiana a filmat in timp real, intr-un aparat RMN, degetele unui voluntar care le trosnea. Imaginile au aratat ca pocnetul apare exact cand se formeaza bula, nu cand dispare. Bula ramane in articulatie si dupa sunet.

De ce nu poti trosni imediat din nou

Dupa pocnet, bula ramane in lichid si se dizolva incet la loc. Cat timp e acolo, articulatia nu se mai poate departa destul cat sa formeze o bula noua, asa ca degetul nu mai trosneste oricat l-ai trage.

De obicei trec in jur de 20 de minute pana cand gazele se dizolva complet si acelasi deget poate trosni din nou. Asta e un indiciu bun ca pocnetul tine de gaz, nu de oase sau de tendoane.

Trosnitul si artroza

Multi parinti le-au spus copiilor ca, daca isi trosnesc degetele, vor face artroza. Cercetatorii au verificat de mai multe ori. Au comparat oameni care isi trosnesc degetele de zeci de ani cu oameni care nu o fac si au gasit artroza la fel de des in ambele grupuri.

Cel mai cunoscut experiment l-a facut un medic american, Donald Unger. Timp de 60 de ani, si-a trosnit degetele de la mana stanga de cel putin doua ori pe zi, iar pe cele de la mana dreapta aproape niciodata. La final, nu avea artroza la niciuna dintre maini si nici diferente intre ele. Pentru acest studiu pe un singur om a primit, in 2009, premiul Ig Nobel, care rasplateste cercetarile care te fac intai sa razi si apoi sa te gandesti.

Ce arata alte studii

Unele studii mai vechi au gasit, la cei care isi trosnesc des degetele, maini usor umflate sau o forta de strangere mai mica. Rezultatele nu au fost confirmate de studiile mai noi, iar o legatura clara nu a fost stabilita.

Ce se stie sigur e ca trosnitul nu provoaca durere si nu strica articulatia pe termen scurt. Daca te ajuta sa te simti mai relaxat, nu exista motive medicale sa te opresti, dar nici sa o faci intentionat de zeci de ori pe zi.

Genunchii, gatul si spatele

Si alte articulatii pocnesc, dar nu intotdeauna din acelasi motiv. Genunchii trosnesc des cand te ridici din ghemuit. Uneori e tot o bula de gaz, alteori un tendon sau un ligament care aluneca peste o proeminenta a osului si face un clic.

Gatul si spatele pocnesc la intinderi sau la rotiri, tot din cauza bulelor din articulatiile mici dintre vertebre. Rasucirile bruste ale gatului, facute intentionat pentru a obtine pocnetul, nu sunt recomandate, pentru ca pot irita structurile din zona.

Cand pocnetul e semn de problema

Un pocnet nedureros, din cand in cand, e normal la orice varsta. Cu varsta, articulatiile pot pocni ceva mai des, pentru ca se schimba lichidul si cartilajul. Altfel stau lucrurile cand sunetul vine cu durere, umflatura, caldura in jurul articulatiei sau cu o blocare, o senzatie ca articulatia se agata si nu se mai misca.

Un scartait sau o frecare la fiecare miscare, mai ales la genunchi, poate veni de la un cartilaj uzat. Un pocnet aparut dupa o cazatura sau o rasucire poate insemna o leziune. In toate aceste cazuri, articulatia merita aratata unui medic.

Articulatiile foarte mobile

Unii oameni isi pot indoi degetele mult inapoi, ating podeaua cu palmele fara efort sau isi pot duce degetul mare pana la antebrat. Au articulatii hipermobile, cu ligamente mai elastice decat media. La ei, articulatiile pocnesc mai des si mai usor.

De cele mai multe ori nu e o problema. Daca insa articulatiile foarte mobile dor des, se luxeaza usor sau obosesc repede, un medic poate verifica daca e vorba doar de o trasatura sau de o afectiune a tesutului conjunctiv. Exercitiile care intaresc muschii din jurul articulatiilor ajuta in ambele cazuri.

Copiii si articulatiile care pocnesc

Copiii descopera repede pocnetul degetelor si il repeta, uneori ca sa-i enerveze pe cei mari. Ca la adulti, nu exista dovezi ca le-ar face rau articulatiilor in crestere.

La copiii mici, articulatiile pot pocni si la miscari obisnuite, pentru ca ligamentele sunt elastice. Atentie merita doar daca un copil schiopateaza, nu vrea sa foloseasca o mana sau un picior, ori daca articulatia e umflata sau calda. Atunci pocnetul nu mai e singurul semn si e nevoie de un consult.

De ce ne place sa ne trosnim degetele

Multi oameni spun ca dupa pocnet simt degetele mai libere si mai relaxate. O explicatie e ca intinderea capsulei stimuleaza receptorii din jurul articulatiei si da o senzatie scurta de usurare. Alta e pur si simplu obisnuinta: un gest repetat in momente de stres sau de concentrare, ca rosul unghiilor sau batutul din picior.

Daca obisnuinta te deranjeaza pe tine sau pe cei din jur, ajuta sa observi cand o faci si sa inlocuiesti gestul cu altul, de pilda cu o minge mica de stres sau cu intinderea usoara a degetelor fara pocnet.

Mainile care lucreaza mult la tastatura

Cine scrie mult la calculator simte des nevoia sa-si intinda si sa-si trosneasca degetele. Pauzele scurte la fiecare ora, cu intinderea degetelor si a incheieturilor, ajuta mai mult decat pocnetul.

O tastatura asezata la inaltimea coatelor, cu incheieturile drepte, nu indoite in sus, reduce tensiunea din maini. Mainile reci se misca si ele mai greu, asa ca iarna o camera calda si cateva miscari de incalzire inainte de lucru fac degetele mai suple.

Pe scurt

Degetele trosnesc cand articulatia se departeaza si in lichidul din ea se formeaza brusc o bula de gaz. Sunetul apare la formarea bulei, iar acelasi deget nu poate pocni din nou pana nu se dizolva gazul, in aproximativ 20 de minute. Studiile nu au gasit o legatura intre trosnitul degetelor si artroza. Pocnetul devine motiv de control la medic doar cand vine cu durere, umflatura sau blocarea articulatiei.