Obrajii se inrosesc la frig pentru ca vasele de sange se deschid ca sa nu inghete pielea, iar in casa calda se inrosesc si mai tare

Obrajii rosii la frig apar pentru ca vasele de sange din piele se deschid din cand in cand, ca sa aduca sange cald si sa nu lase pielea expusa sa inghete. Pe obraji pielea e subtire, iar vasele mici sunt aproape de suprafata, asa ca sangele se vede imediat. Cand intri apoi intr-o camera calda, vasele se dilata de tot, sangele vine brusc in pielea rece, iar roseata devine si mai puternica, uneori cu usturime.

Roseata obisnuita trece in cateva zeci de minute. Cea care nu mai trece, cu vase vizibile si arsura, poate fi rozacee, iar o pata alba si amortita e semn de degeratura.

Ce face corpul cand iesi in frig

Primul lucru pe care il face corpul la frig e sa pastreze caldura pentru organele din interior. Vasele de sange din piele se strang, astfel incat mai putin sange cald ajunge la suprafata, unde ar pierde caldura in aer. De aceea, in primele minute afara, fata poate parea chiar palida.

Strangerea vaselor are insa si un dezavantaj. Pielea care primeste mai putin sange se raceste repede, iar tesutul expus prea mult timp la frig se poate degera. Corpul are pentru asta un mecanism de siguranta.

Valul de sange cald

La degete, la nas, la urechi si la obraji, vasele de sange nu raman stranse tot timpul. Dupa cateva minute de frig, ele se deschid brusc pentru scurt timp, lasa sa treaca un val de sange cald, apoi se strang din nou. Ciclul se repeta cat stai afara.

Fiziologii il numesc vasodilatatie indusa de frig si l-au observat prima data acum aproape o suta de ani, la degetele tinute in apa cu gheata. La obraji, efectul se vede ca o roseata care vine si pleaca, mai ales dupa o plimbare lunga sau dupa schiat. Pielea subtire si vasele mici din apropierea suprafetei fac ca obrajii sa se inroseasca mai usor decat fruntea sau barbia.

De ce roseata creste in casa

Cand intri dintr-un ger intr-o camera incalzita, corpul nu mai are niciun motiv sa pastreze caldura. Vasele din piele se dilata de tot si raman asa. Sangele ajunge in cantitate mare in obrajii inca reci, iar roseata devine mai puternica decat fusese afara.

Multi simt in acelasi timp furnicaturi, usturime sau o senzatie de arsura. Nervii din piele, amortiti de frig, isi revin pe masura ce tesutul se incalzeste si trimit semnale amestecate. Senzatia trece de obicei in 10-20 de minute, odata cu roseata.

Vantul si aerul uscat

Frigul singur inroseste obrajii, dar vantul face efectul mult mai puternic. Aerul in miscare duce caldura de pe piele mult mai repede decat aerul linistit, motiv pentru care meteorologii dau iarna si o temperatura resimtita, mai mica decat cea din termometru.

Aerul rece e si uscat. Pielea pierde apa, stratul ei de protectie se subtiaza, iar obrajii devin aspri, rosii si sensibili la atingere. Starea are un nume popular, arsura de vant, desi nu e o arsura propriu-zisa, ci o iritatie a pielii uscate. Dupa o zi la munte, cu vant si soare, obrajii pot ramane rosii si ustura chiar si a doua zi.

Copiii, cu obrajii mereu rosii

Copiii vin de afara cu obrajii aproape mereu rosii, mai mult decat adultii. Pielea lor e mai subtire, vasele de sange se vad mai usor, iar corpul mic pierde caldura mai repede, asa ca reactia la frig e mai puternica.

Roseata e normala la un copil care s-a jucat afara. Merita atentie doar daca pielea de pe obraji devine alba, cenusie sau tare la atingere, sau daca micutul spune ca nu-si mai simte fata. Copiii mici nu se plang mereu de frig, asa ca le verifici obrajii, nasul si urechile la plimbarile lungi.

Cand e rozacee

La unii oameni, obrajii raman rosii mult timp dupa ce intra in casa sau se inrosesc la orice schimbare de temperatura. Apar vase mici de sange vizibile pe obraji si pe nas, uneori cosuri mici si o senzatie de arsura. Poate fi rozaceea, o afectiune cronica a pielii fetei, mai frecventa la oamenii cu pielea deschisa la culoare.

Frigul, vantul si trecerea brusca de la ger la caldura sunt printre declansatorii cunoscuti ai rozaceei, alaturi de soare, bauturile fierbinti, alcoolul si mancarea iute. Iarna, multi observa ca boala se agraveaza. Rozaceea nu se vindeca, dar se tine sub control cu tratament, asa ca o roseata care nu mai trece merita aratata unui dermatolog.

Degeratura pe obraji

Obrajii, nasul si urechile sunt printre primele locuri care se degera, pentru ca stau descoperite si au putin tesut sub piele. Primul semn nu e roseata, ci invers: pielea devine alba sau cenusie, are un aspect ceruit, e rece si amortita.

Forma usoara, numita uneori degeratura superficiala, trece fara urme daca pielea e incalzita la timp. Incalzirea se face bland, cu caldura corpului, de pilda cu palma calda pusa pe obraz, sau intrand intr-o camera calda. Nu se freaca pielea cu zapada si nu se pune direct pe calorifer sau sub apa fierbinte, pentru ca pielea amortita nu simte arsura. Daca pielea ramane tare, apar basici sau sensibilitatea nu revine, e nevoie de un medic.

Alcoolul care incalzeste doar in aparenta

Un pahar de tuica fiarta sau de vin fiert inroseste obrajii si da o senzatie de caldura. Alcoolul dilata vasele de sange din piele, iar sangele cald care vine la suprafata da impresia ca ti s-a facut cald.

In realitate, caldura pleaca mai repede din corp prin pielea cu vase dilatate. Afara, in frig, alcoolul te face sa pierzi caldura mai repede si sa nu-ti dai seama ca te racesti. De aceea medicii nu recomanda alcoolul ca mijloc de incalzire pe drum sau pe partie.

Cum protejezi obrajii iarna

Cea mai simpla protectie e sa acoperi fata cand bate vantul. Un fular, un guler inalt sau o cagula la munte reduc mult pierderea de caldura si iritatia de la vant.

Pe piele, iarna merge o crema mai grasa decat vara, care lasa un strat protector si tine apa in piele. O pui cu cel putin o jumatate de ora inainte sa iesi, ca sa intre in piele. Cremele foarte apoase, puse chiar inainte de iesire, pot raci pielea pe masura ce apa din ele se evapora.

Seara, fata se spala cu apa calduta, nu fierbinte, si cu un produs bland. Apa fierbinte dilata vasele si usuca pielea, exact ce iti doresti mai putin dupa o zi in frig.

Soarele de iarna si zapada

Iarna soarele pare slab, dar pe zapada razele ultraviolete se intorc spre fata. Zapada proaspata reflecta o mare parte din radiatie, iar la munte stratul de aer e mai subtire, deci radiatia e mai puternica. Arsura de soare pe obraji si pe nas e frecventa la schiori, chiar in zilele reci.

Pe partie sau la drumetii pe zapada, protectia solara pe fata e la fel de necesara ca vara. Se reaplica dupa cateva ore si dupa ce pielea a transpirat sau a fost stearsa.

Roseata de frig si roseata de emotie

Obrajii se inrosesc si cand ti-e rusine, cand esti emotionat sau dupa efort. Mecanismul e acelasi, vasele din piele se dilata, dar comanda vine din sistemul nervos, nu din temperatura. Roseata de emotie apare in cateva secunde si trece repede.

Roseata de frig vine mai incet, dupa minute bune afara, si e mai puternica pe zonele cele mai expuse: varful nasului, pometii si urechile. Cele doua se pot aduna. Cine se inroseste usor la emotii observa de obicei ca si frigul ii coloreaza obrajii mai tare decat altora.

Pe scurt

Obrajii se inrosesc la frig pentru ca vasele de sange din piele se deschid periodic ca sa nu lase pielea expusa sa inghete, iar in casa calda se dilata de tot si roseata creste. Vantul si aerul uscat irita pielea si fac efectul mai puternic. Roseata care trece in cateva zeci de minute e normala. Cea care ramane, cu vase vizibile si arsura, poate fi rozacee, iar o pata alba, ceruita si amortita e semn de degeratura si se incalzeste bland, fara frecat.